Plânsul

Plânsul, da, chiar despre el vreau să vorbim
Mai simplu ar fi să ne prefacem că nu-l știm
Și mulți o facem, atât de des, deși nu e ușor
Ca să părem mereu puternici, în fața tuturor.

Copii fiind, nu aveam dreptul să ne exprimăm
De îndrăzneam a plânge, pe coajă ne-o luam
Ne era interzis, verbul a suferi, să-l conjugăm
Ca să scăpăm basma curata, ni-l înăbușeam.

Trecut-au anii, inexorabil și ne-am maturizat
Pe-al vieții itinerar, în linie dreaptă am intrat
Și-n continuare, emoțiile, des le-am reprimat
Mda, nu-i frumos să plângi, așa ni s-a predat.

În astă viață, de câte ori, omule, ești supărat
Trist, cu inima sângerândă și sufletu-ncărcat
Și-ți vine-a plânge pentru că exact asta simți
Dar faci contrariul și strângi din dinți, te minți.

Dar stați, nu vă culcați pe o ureche, dragilor
E anormal a te preface, la infinit, nesimțitor
Emoțiilor, de nu le lași calea liberă să iasă
Cu răni și urme adânci în suflet, ele te lasă.

De vă-ntrebați cum de am schimbat macazul
Și am reușit să înfrunt în mod divers, necazul
Iar cele ce au fost ținute-n frâu, întreaga viață
Le las libere acum, afară, ca pe tarabă-n piață.

Vă spun cinstit că n-am avut bagheta magică
Mai mereu am spus: viața-i grea, chiar tragică
Ce m-a trezit e greu de definit, poate-i Fortuna
M-o fi văzut trist și a decis să îmi întindă mâna.

Am primit sfaturi potrivite, am admis problema
Lupt zilnic, cresc, plâng vreau să rezolv dilema
Luat-am frâiele vieții în mână, merg înspre bine
Plâng mult, vreau vindecarea copilului din mine.

Plâng pentru mine însumi, pentru copilul meu
Întemnițatele lacrimi ies șuvoi din pieptul meu
Cu Sabotorul meu intern, acum mă lupt fățiș
În ziarul meu, vindecarea deține capul de afiș.

Așadar, dragilor, de sunteți triști ori supărați
Plângeți liber, fără sfială, gurile rele ignorați
Eliberați-vă, în aval să curgă al emoțiilor râu
Descătușați-le, dezrobiți-le, dați-le liber frâu!

11 gânduri despre „Plânsul

      1. Ai plâns și foarte bine ai făcut,
        Ai plâns, probabil te-a durut,
        Nu cred că plânsul are STAS
        Și-n caz că lacrimi ți-au rămas
        Dă-i înainte și plângi cum poți
        Iar dacă simți că-ți face bine
        Atunci e clar că se cuvine. ☺️

        Apreciat de 3 persoane

  1. Nu știu ce să apreciez mai întâi, versurile faine, despre plâns, sau schimbul vostru de rime! 😀 Bună treabă, băieți! 👏

    P.S.: Are dreptate Holograf, „și băieții plâng câteodată… când nu-i vede nimenea!”

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează-ți site-ul web la WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: