Școală, nu mai ești la fel!

Undeva, cândva, demult, un suflet de copilPășea timid în curtea școlii.Era o lume nouă și el așa fragil.Și toamna-și număra cocorii… Trecut-au veri și toamne peste elȘi teze și extemporale. UrmarăIerni și primăveri; iată-l măricel.Cântă nemilos, a timpului fanfară. Au mai fost și bune și rele au mai fost..Copilăria lui e amintire.Zburat-au anii; el și-aContinuă lectura „Școală, nu mai ești la fel!”

Ieri, azi, mâine

Te caut pe tine, „ieri”, dar în zadar.Rapid, precum o rază de luminăȘi trecător, la fel ca un marfar,Te-ai dus pe veci, pe-a vieții șină.Revino, chiar și-n chip de avatar! Dragă „azi”, cu tine nu prea mă împac!„Ieri” bântuie în viața-mi agitată,Ca o stafie, iar „mâine”-i vârcolac.Se-nvârte viața asta, ca o roată,Iar eu, un munteContinuă lectura „Ieri, azi, mâine”

Pisica

E dimineață! Din cutia-mi de ciment,Deși prezent, mă uit pe geam absentȘi orizontu-i limitat. Pare meschin,Însă-i taman cutia blocului vecin.Mă simt înlănțuit! Îmi este frică!Jos, grațios, se plimbă o pisică. Jonglez cu sarcinile vieții cotidiene,În căutarea unei soluții medieneȘi iar spun „pas”! Felina tacticoasăNu pare-a suferi de vreo angoasăȘi miaună de zici c-a fost aleasă,AContinuă lectura „Pisica”

Bună dimineața, toamnă!

Bună dimineața, toamnă arămie!Ce-ai făcut cu vara? Pasămite,Iar ai alungat-o. Ce necruțătoare!O dezgolești de frunze și o doare.Și-o fiară-ar suferi…darămiteO fire așa caldă. Ei, fir-ar să fie! O fi vreun zvon, cu inima haină,Ce astfel ți-a grăit. Însă legendaSpune, că eu cu cele trei surate,De-a pururea trăi-vom separateȘi-una după alta ne vom seconda.Natură, gingașă și-eternăContinuă lectura „Bună dimineața, toamnă!”

Meleaguri natale

Calea ferată, un ghezăș și vagonulNu știu care. Sute de roți rulează.Un căpitan conduce escadronul,Cum vântul duce pe-aripi, o fofează. Câte destine-n trenul, ce alunecăȘi printre ele rătăcește și al meu.Trasu-m-a soarta, ieri, de mânecă,Văzându-mă că sufăr și mi-e greu. Du-mă căpitane! Hai locomotivă!Dor îmi e de locul, unde am copilărit.Sufletu’ mi-e, dragul, în expectativă,Lungă-iContinuă lectura „Meleaguri natale”

Marea

Am revăzut nemărginita mare.Sunt fericit! Ea unduiește linȘi ca de obicei e primitoare.La fel și-al său străjer, nisipul fin. Soarele răsare. Sufletu-mi tresaltă.Marea, din talazuri, fața-și luminează,Frematând, sculptată de a brizei daltă.Pescărușii-n zbor, cercuri desenează. Privesc în zare și mă trezesc zâmbind.M-a fermecat a valurilor simfonie lină.Puțin visând, puțin lucid, apoi gândindLa ce a fost,Continuă lectura „Marea”

Copil versus adult

Pentru adulți, nu-i dar mai prețios,Decât plăcerea castă de-a zâmbi.E scurt voiajul. Să-l facem grandios.Să fim copii, măcar o dată-n zi! Zburdălnicii. Boacăne cu duiumul.Ai vrea să-l cerți. Te prinzi că-i inutil.Copilărie! Îi poți simți parfumul.Vezi infinitul, prin suflet de copil. Dar Cronos toarce la al timpului războiȘi din copil, devii adult, într-o clipită.Orchestra viețiiContinuă lectura „Copil versus adult”

Verde

Ninge. Trist e codrul de foioaseŞi zgribulit, când neaua iarna se așterne.Iar crivățul cu suflet rece,usucă tot,Când printre ramuri trece. Ce tânăr ești tu, dragă verde!Plânge pădurea când te pierde,Neștiind biata, că la primăvară,Ai să revii. N-o vei lăsa să piară. În ciripit de păsărele, mândrul soare,În calde raze scaldă crângul.Surâd copacii. Verdele răsare.Omătu-și pleacăContinuă lectura „Verde”

Libertate

Închiși în case, ne găsim o scuză.Pe toate părțile ne perpelim.Cei ce se scuză, însă se acuză,e-ndeajuns oglinda s-o privim! Dezbatem subiecte feluriteși zi și noapte. O simplă știre,capătă iute sensuri înzecite,precum un ghem cu mii de fire. La miazăzi, dar și la miazănoapte,văzul și-auzul, ne sunt asaltate,cu zvonuri, știri, insinuări și șoapte:c-am fost privațiContinuă lectura „Libertate”

Teama

Privesc în jur cu multă teamă.În toate văd mii de probleme,dușmani, angoase și dileme.Cum fac, să nu le iau în seamă? Media urlă. Lumea se-agită.Prezentă-i pe reţele şi conspiră.Îmi tot repet: stai calm, respiră,dar vocea-mi tremură dogită. Tehnologia curge în șuvoaie,ce trec pe lângă omul gospodar,păzit de digul său imaginar.Doar vreasc de ești, puhoiul teContinuă lectura „Teama”

Creează-ți site-ul web la WordPress.com
Începe