În derivă

Plutit-am în derivă, am tot plutit.Plecat-am umerii, în fața sorții.De frica de-a trăi, m-am dat lovit,servit-am din necaz, atâtea porții… Mă luă viața pe nepregătiteși-mi puse piedici fără milă.În simțurile mele adormite,vijelios suflă! Ca o torpilă! Pierdut, am dat apoi cu țeastade asprul prag al disperării.Bolnav, n-am înțeles năpasta,căzându-i pradă supărării. Dar nu-i nimic! Ascultă-mă,Continuă lectura „În derivă”

Ploaia

Dis de dimineață, cerul e-nnorat,De afară, molcom, murmură ceva,E regina ploaie, cade neîncetat,Din îndepărtare, de pe undeva. Vrea să se-aștearnă, dar nu poate,Năvălește șuie, peste mări și țări,În șuvoaie repezi, neînduplecate,Norii cern la ea, dincolo de zări. Arzătorul soare departe-a ținut-o,Săptămâni la rându-i a tot așteptat,Și, când să apară, șansa a avut-o,Pusu-s-a pe răpăit șiContinuă lectura „Ploaia”

Tinerețe

Of, tinerețe, cât de frumoasă ești,Precum o zână din file de povești,Am crezut cândva, că ești eternă,Dar te-a-nghițit, fără milă, a timpului cavernă. Pe când eram copil, îmi dorem mult,Să cresc degrabă, mare, să fiu adult,Să fiu puternic, să fac tot ce doresc,Să-mi zică, „nenea”, puștii, când îi întâlnesc. Trecut-au anii, copilăria, la fel șiContinuă lectura „Tinerețe”

Spaghetti aglio, oglio e peperoncino (Paste cu usturoi, ulei și ardei iute)

Cu dedicație pentru Elena, știe ea cine! Patru sunteți la o socoteală,N-o spun deloc la nimereală,În consecință luați o cutie mare,De paste din rețelele alimentare,Dar nu uita, în fața raftului când ești,Să iei „spaghetti” și neapărat italienești. Rețeta asta este una foarte ușoară,Dar sunt așa gustoase, de te omoară (de placere)Pui apa, pe foc, într-oContinuă lectura „Spaghetti aglio, oglio e peperoncino (Paste cu usturoi, ulei și ardei iute)”

Cartea, izvor de cuvinte

Literatura este una dintre cele șapte arte,Ce ne încântă simțurile, într-un mod plăcut,Casa ei fiind, frumoasa, mult iubita carte,Care cu mii și mii de ani în urmă, s-a născut. O, Carte, ai îmbrăcat o multitudine de forme,Scrisu-te-au pe piei de oaie și pe pergament,Ai vorbit lumii despre idile, lupte și reforme,Ai hrănit ochii și inimaContinuă lectura „Cartea, izvor de cuvinte”

Poezie

S-a născut, din vremuri tare îndepărtate,O întrebare ce este, încă, de actualitate:Ce e înșiruirea de cuvinte numită poezie,La care omul trudește cu atâta fantezie? Poezie e soarele, ce vesel răsare dimineața,Ce-l admirăm îmbrățișați, rostind un „neața”,Dar și copiii, cu purtarea lor mereu zglobie,Ce-n lume aduc inocență și respiră veselie. Poezie e primăvara, al renașterii anotimp,CeContinuă lectura „Poezie”

Visând prin aburi de cafea

Câteodată mă întreb de mi-ar plăcea,Atunci când mă trezesc de dimineață,Să mi se întrevadă, în aburii de cafea,Destinul, ce mi-a fost hărăzit în viață. Ce faină-i viața, văzută prin aburi de cafea! Îmi răspund singur, la această întrebare,Mister va fi, viitorul, gândurile îmi așez,Continui a-mi sorbi, cafeaua îmbietoare,Și-n ai ei lini aburi, îmi dau voieContinuă lectura „Visând prin aburi de cafea”

Vrăbiuța

(Poezie inspirată din propria realitate) Într-o oarecare zi, pe înserate,Ne-am întâlnit pe neașteptate,Te-am văzut, erai atât de mică,Să te ating, îmi era foarte frică. Te-am luat încet în pumnul meu,Te zbăteai și respirai așa de greu,Din cuibul tău căzusei, ce ghinion,Sărman puișor de pasăre, minion. Vrăbiuță dragă, îmi era așa teamă,Că ai să pieri ușor,Continuă lectura „Vrăbiuța”

Creează-ți site-ul web la WordPress.com
Începe